Iubire interzisă

A spune cuiva „te iubesc” înseamnă, de fapt, „tu nu vei muri niciodată”. (Fer. Augustin)

M-am gîndit de multe ori la acest citat. Spune-mi, te rog, ţi s-a întîmplat vreodată să iubeşti pe cineva cu fiecare celulă a corpului tău şi cu fiecare fărîmă a sufletului? Ţi s-a întîmplat să cunoşti un om despre care să nu ştii nimic şi totodată să ştii totul despre el? Ai avut vreodată parte de emoţia iubirii, de freamătul inimii şi de murmurul gîndurilor noaptea? Ai întâlnit vreodată omul datorită căruia ai uitat de toate principiile tale şi te-ai aruncat cu capul înainte într-o iubire interzisă?

Dacă răspunsul este da, atunci cu siguranţă ştii despre ce vorbesc şi vei înţelege cele ce urmează.

Viaţa îţi oferă de cele mai multe ori cele mai puţin aşteptate lucruri, iar acum nu fac referire la necazuri sau la marile bucurii, ci fac referire la acele drumuri neumblate de nimeni pe care te apuci să străbaţi şovăielnic, mai din curiozitate, mai din dorinţa de a te distra şi de a face ceva ce nu ai mai făcut pînă atunci, mai din lipsă de ocupaţie, mai din instinct. Acele drumuri sunt cele mai dificile, pentru că trebuie să le străbaţi singur, învăluit în murmurul propriilor gânduri, împins de sentimente şi ajungi să simţi, la un anumit moment dat, că în capul tău se dă o bătălie pe viaţă şi moarte între tine şi… tine.

Se spune că omul are trei creiere:

– Intelectual

– Emoţional

– Motor-instinctiv-sexual

De asemenea, se mai spune că dragostea se simte, nu se explică. Şi se mai spune că atunci cînd te îndrăgosteşti, creierul nostru inhibă abilitatea de a mai lua decizii bazate pe logică, din simplul fapt că zona frontală a creierului, responsabilă cu luarea deciziilor logice, şi care deţine funcţia executivă, este aproape complet inhibată atunci cînd ne îndrăgostim, datorită sentimentelor intense trăite.

cuplu

Ei bine, revenind la drumul acela greu şi de neînţeles de nimeni (nici măcar de noi, cei care apucăm acest drum), revenind în vuietul luptei dintre raţional şi emoţional, a luptei dintre scara proprie de valori şi imposibilitatea luării deciziei „corecte”, ne aflăm puşi într-o situaţie ce pare a nu avea nicio rezolvare şi în care totuşi ne complacem pentru că suntem paralizaţi în faţa sentimentului de iubire. Iar tu ştii că iubeşti persoana nepotrivită, însă rămîi pe poteca aia neumblată de nimeni, incapabil să mişti un tendon de teamă să nu îţi faci rău cu bună ştiinţă. Prietenii adesea nu te înţeleg sau, dacă te înţeleg, nu îţi pot da un sfat corect, familia nu te poate ajuta, te simţi singur, într-un ţinut în care parcă toate anotimpurile anului se întâmplă deodată.

Să trăieşti o iubire interzisă este pe cît de palpitant şi de frumos, pe atât de consumator de energie. Trăieşti momentul, bucurîndu-te de  fiecare clipă petrecută în braţele persoanei iubite, ştiind că poate fi ultima. Nu există sfat bun sau rău, nu există soluţie şi nu există vreun leac miraculos. Există însă o logică matematică destul de simplă: vezi cu care dintre cele trei creiere enunţate mai sus rezonezi şi ia o decizie care să te avantajeze. Cântăreşte-ţi decizia încercâînd să o treci prin toate cele trei filtre: intelectual, emoţional şi motor-instinctiv-sexual. Aceeaşi întrebare, trecută prin fiecare filtru, va da un răspuns diferit. Şi cînd simţi că trebuie să iei o decizie, analizează-ţi răspunsurile şi abia apoi fă următoarea mişcare. Este singurul sfat pe care i-l pot da unei persoane care trăieşte asemenea lucru. Şi ţine minte că odată ce iubeşti, va rămîne mereu parte din tine, indiferent dacă fizic va mai fi sau nu în preajma ta.

Pe anumiţi oameni îi întâlnim pentru a ne rămâne alături pentru tot restul zilelor, iar pe alţii îi întâlnim doar pentru a-i iubi. Anumiţi oameni vor face parte din viaţă noastră pentru totdeauna, iar alţii vor fi doar în trecere.

 

Resemnarea

Nu sunt o feministă convinsă care să te îndemne să ții nasul pe sus și să te aștepți ca EL să te sune primul mereu, să îți spun că, dacă nu îți aduce flori, înseamnă că nu te iubește sau că, dacă nu te ia de mână pe stradă, nu trebuie să ai o relație cu el! Eu pe astea le consider clișee, de care trebuie să ne izbăvim.Nu importă îţi face cadouri impunatoare,sau pur şi simplu a furat pentru tine o floare din clumba centrală.Dacă se ţine de cuvînt,şi vorbeşte mai puţin şi acţionează demonstrîduţi respectul şi sentimentele curate,nu te uita la prejudecăţi şi fă ce-ţi şopteşte inima.Într-o relație trebuie să lași multe mofturi, să înveți să faci și mîncare și să știi să și calci. Într-o relație nu trebuie să fii mereu aia inteligentă care spune în gura mare că s-a prins de fiecare dată că a fost înșelată! Bărbații înșală, indiferent de regina pe care o au lîngă ei! Și tata și bunicul, și sunt convinsă că și străbunicul, au înșelat. Și Angelina Jolie sau Miss Universe au fost înșelate, la un moment dat! Nu trebuie să fii tu detectivul inteligent care să semnaleze asta de fiecare dată! Teoria mea e că mai bine te înșeală cu şapte femei diferite, decît cu aceeași femeie de şapte ori! Așadar, trebuie să accepți că te mai înșeală, din cînd în cînd, trebuie să accepți că vrea să iasă cu prietenii pînă dimineața sau că nu-ți aduce cadouri și flori.Însă cînd vezi că te ignoră zile, săptămîni în șir, cînd vezi că găsește motiv de ceartă din orice sau că nu mai rîde la glumele tale, nu-ți mai face iluzii! Iubirea a trecut, iar respectul nu mai ține loc de fericire! Dacă nu e prea tîrziu, și mă refer la căsnicie cu copii, pleacă! O să plîngi mult, dar o să-ți treacă după un timp și ai să vezi că ți-e mai bine singură! Nu te încăpățîna să crezi că lucrurile vor merge mai bine! Nu te încăpățîna să rămîi lîngă el numai pentru că ați avut o relație minunată timp de patru-cinci ani sau numai pentru că ți-e rușine de familie, prieteni, colegi! Pleacă!… dar numai după ce consideri că ai făcut tot posibilul să-l atragi din nou și după ce ai conștiința curată că nu ai greșit cu nimic! Numai atunci!Trebuie să lupţi pentru fericire,dar nu bate în uşa la care nu îţi răspunde nimeni.supertocuri