Tu ce motive ai să suferi?

Nu am apucat să citesc cartea Andreei Esca, dar mi-a placut foarte mult titlul. Ca orice om, probabil, m-am gîndit: “Dar eu ce-am făcut cînd am tăcut?“. Treaba cu tăcerea e complicat de simplă. E ca la testele auto, cînd trebuie să spui cui îi acorzi primul ajutor: celui care urlă sau celui care tace. Știu sigur că atunci cînd am tăcut, am avut o leziune gravă. Apoi intervine întrebarea universală: ce motive ai să suferi? Ești nerecunoscătoare, nu vezi cîte ai tu comparativ cu alții. Ce drame poți avea la vârsta ta? Mama mea are o vorbă: “marea dragoste și marea suferință se trăiesc cînd ești mic. Pentru că ai inima mică și nu încap în ea. În rest, toate vin în cantități pe care învățăm să le gestionăm odată cu vârsta”.Poate că la moment tăcerea mea e doar o meditație cu care mă împart aici cu tine necunoscutul meu cititor,sunt sigură că îți dau motive să te gîndești și tu la toate acestea aspecte, poate nu la fel ca mine, dar totuși mă bucur că macar îți provoc cîteva minute de tăcere în care te simnt aproape.Și poate mă consolez cu ideeia ca nu sunt singură pe cîteva minute…De ce ai motive să suferi? Eu nu am motive, am momente de tristețe cînd în capușorul meu apar diferite gînduri,bizare, stranii,care se combină într-un dans haotic și provoaca starea aceasta stranie de tristețe…Tu ce motive ai să suferi?getImage (2)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s